Festivalul pastelor italiene desfășurat în weekend în comuna Greci, situată la poalele Munților Măcin, a reunit sute de participanți.
În zona de picnic din pădurea Crucele au parcat sute de autoturisme ale turiștilor atrași din toate colțurile țării de înflorirea bujorului dobrogean, dar și de festivalul localnicilor.
Aflată la prima ediție, Festa della Pastasciutta a fost organizată de Primăria comunei Greci, în colaborare cu reprezentanții comunității catolice și cu Biserica Santa Lucia din localitate.
Gospodinele italience s-au întrecut în arta preparării pastelor făcute în casă și au adus la festival cantități impresionante de pastasciutta, astfel încât niciun oaspete să nu plece fără a degusta renumitul preparat gastronomic. La eveniment au participat, pe lângă localnici, și turiștii îndrăgostiți de peisajele Munților Măcin, dar și reprezentanți ai comunităților de italieni din întreaga țară. Cu alte cuvinte, pastasciutta este mai mult decât un fel de mâncare. Este un prilej de reuniune, de întoarcere la tradiții și obiceiuri vechi, de socializare și de bucurie.
Pastasciutta, prilej de revedere
″Este unanim recunoscut faptul că italienilor le plac pastele pregătite în cele mai diverse moduri. Astăzi nu mai este un secret pentru niciun locuitor al regiunii că pastasciutta, pe lângă gustul ei deosebit, are o tradiție și o însemnătate anume pentru noi. În familiile de italieni din localitate, pastele se mâncau cel puțin o dată pe săptămână. Tradiția italiană asociază astăzi acest mod de a prepara și a servi pasta, cu întâlnirea din comunitate la o dată anume, pe 13 decembrie, ziua hramului Bisericii Santa Lucia din Greci. Toți știm că familiile se reunesc de Crăciun și că specificul acestor sărbători este cadrul lor privat și intim (…) Familiile aduceau mâncarea semi pregătită de acasă și o împărțeau cu comunitatea. Uneori ragu-ul tipic acestei pastasciutta era adăugat pe loc, un gest simbolic (condire la pasta) de a pune împreună ingredientele, așa cum cei invitați se strâng împreună să celebreze evenimentul‶, scrie Otilia Battaiola, reprezentanta comunității italiene din Greci.
Pappardelle făcute în casă, simbol al reîntîlnirii cu cei plecați
Potrivit președintei italienilor de la poalele Munților Măcin, femeile s-au ocupat întotdeauna de organizare. Cu o zi înainte, transformau făina și ouăle în foi subțiri, pe care le pliau și le tăiau la dimensiunea de pappardelle, ca apoi să le usuce pe șervete mari și albe, întinse pe mese. Pastele proaspete se fierbeau și se amestecau cu ragu-ul tipic (n.r. sos bolgnez), ce includea condimente și ierburi aromatice: nucșoară, dafin, salvie, busuioc, piper, combinat cu nelipsitul sos de roșii conservat din toamnă. ″Rezultatul final a fost și este expresia felului nostru de a primi și de a exista împreună. La fel cum se amestecă bucățelele, sentimentele noastre se amestecă cu dorul, plecarea și regăsirea. Această pastasciutta este simbolul reîntâlnirilor noastre și, cei care au gustat-o, se întorc mereu‶, a adăugat Otilia Battaiola.
Scarpeți, canțonete și dansuri italienești
De la festival nu putea lipsi o expoziție foto-documentară reprezentativă pentru comunitatea italienilor veniți pe plaiuri dobrogene, la sfârșitul secolului trecut, ca cioplitori în piatră. Vizitatorii au putut observa și scarpeții – încălțămintea specifică acestei comunități, dar și obiectele folosite de meșteșugari la realizarea lor. Important de precizat este faptul că localnicii tuturor satelor din vecinătatea Greciului își comandau aici acești pantofi ușori, cu talpă din cauciuc și fețe textile.
La serbarea din poiana Crucele au urcat pe scenă, rând pe rând, interpreți de canțonete, chiar din rândul comunității italiene, dar și invitați care i-au încântat pe oaspeți și cu dansurile specifice italienești.
Perioadă de vârf a turismului în zonă
Primarul comunei Greci, Nicolaie Mocanu, ne-a declarat că numărul participanților a fost peste așteptări. ″E prima ediție, nu aveam experiență în organizare de festivaluri gastronomice, practic nu știam cu ce se mănâncă (n.r. râde). Am profitat de parteneriatul cu parohia catolică și echipa condusă de preotul Romeo Horvat și am mers înainte. Am făcut bici și a și pocnit, pe românesște, pentru că noi în buget nu am avut prins acest eveniment și am zis să încercăm. A fost foarte multă muncă, cu bani foarte, foarte puțini. Sunt foarte mulți participanți și pentru că este perioada de vârf a turismului în zona noastră, pentru că acum sunt înfloriți bujorii și vin foarte mulți străini‶, a afirmat primarul Nicolaie Mocanu.
Sărbătoarea s-a încheiat târziu în noapte, cu un spectaculos foc de tabără.
