Aflat la jumătatea mandatului, primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, și-a trecut în revistă, într-un dialog cu reporterul salutdobrogea.ro, proiectele pe care a reușit să le implementeze și ne-a dezvăluit ce investiții se vor realiza în perioada următoare în orașul de pe malul Dunării. Este un moment de bilanț și un moment de reflecție, totodată, pentru edilul din Tulcea, care își dorește să aducă în oraș schimbarea pe care și-o doresc tulcenii. De departe, cel mai important proiect, dintre toate cele ce vor urma, ni se pare regenerarea urbană a zonei centrale.
- Domnule primar, cum vă găsește finalul anului 2022?
Mă găsește la muncă până în ultima zi pentru că municipiul are foarte multe investiții în curs, care necesită execuția lucrărilor într-un ritm mai rapid decât unul normal, pentru că sunt lucări de infrastructură, mai ales de infrastructură subterană, necesare pentru reconstrucția orașului. După cum ați văzut, pe unde sunt gropi sau șantiere sunt oameni care lucrează și lucrează și astăzi (n.r. în zi de sărbătoare – de Sfântul Nicolae) spre deosebire de alte localități unde sunt șantiere, dar mai mult părăsite. Orașul are probleme foarte mari legate de sistemul de apă-canalizare, dar mai ales cu cel al distribuției apelor pluviale și a fost primul proiect cu care am început pentru că este esențial pentru construcția orașului.
- Înseamnă că pe viitor nu vom mai vedea centrul orașului sub ape…
Eu îmi doresc să nu mai văd acest lucru niciodată, dar sunt convins că îl voi mai vedea pentru că, indiferent de cât de complex am face noi acest proiect, statisticile ne arată că schimbările climatice au modificat orice fel de ecuație a unui proiectant cu privire la cote minime și maxime de inundație, care pot avea loc la un moment dat. Noi facem proiectele în baza unor STAS-uri care există, cu acordul Academiei (n.r. Academia Română), și care au ca bază cotele maxime sau minime în diferite aspecte ale investițiilor. Și, după cum ați văzut, sunt orașe foarte dezvoltate în Occident care beneficiază de infrastructură cu mult mai complexă decât ceea ce visăm noi în România, în orice localitate din România, și care suferă din ce în ce mai des inundații, de foarte multe ori catastrofale. Ceea ce încercăm noi să facem este să nu mai avem apă în centrul orașului la cele mai simple ploi care apar sau, dacă apar inundații mari, apa să se retragă cât mai repede și să nu staționeze în oraș sau în blocuri sau în subsoluri.
- Ce se poate face pentru drenarea apelor pluviale către Dunăre?
În primul rând, noi construim acum pe jumătate din oraș, pe centrul lui – acolo unde se adună colinele pe care stă orașul. Construim în oraș conducte de mari dimensiuni, de 2.000 mm diametru, de 1.500 mm, în funcție de capacitățile care au fost măsurate de-a lungul timpului. Și ele, toate, se vor duce prin anumite sisteme și prin stații chiar, în Dunăre, încercând și, sper eu, reușind cu această ocazie să separăm și ceea ce ne făcea rușine în trecut. Vrem ca apele menajere să nu mai ajungă în fluviu, cum ajung la ora actuală în mai toate orașele care sunt pe Dunăre, din România. Comuna Luncavița a fost prima localitate cu stație funcțională de alimentare cu apă și canalizare a apelor menajere, înaintea municipiului Tulcea și a municipiului Constanța, care încă aveau, în 2008, când am dat drumul la stația de epurare, deversări direct în lac în Constanța, sau în Dunăre aici. Consider că acestea sunt investițiile principale.
″Nu voi pune picătură de asfalt peste ceva putred‶
Cu riscul de a nu fi iubit de către locuitori, vreau ca la finalul mandatului să fiu eu conștient că am făcut lucrurile care trebuiau. Investițiile în apă și canalizare în orașe nu sunt iubite pentru că cetățenii au apă și canalizare din cele mai vechi timpuri. Cetățenii de la oraș care au avut apă și canalizare dintotdeauna își doresc să aibă bulevarde, străzi asfaltate, să aibă parcuri și mai puțin își doresc să li se spargă strada și să li se pună acolo niște conducte și să aibă mult timp de suportat un disconfort. Dar eu niciodată, cât timp voi fi pe această funcție, indiferent unde, nu voi pune picătură de asfalt peste ceva putred. Și atunci, cu riscul de a fi cel mai neiubit dintre pământenii pe care i-a avut vreodată municipiul Tulcea, îmi voi face treaba până la capăt. Iar dacă voi avea șansa ca oamenii să înțeleagă la finalul mandatului că am făcut un lucru bun, atunci voi candida. Dacă nu voi avea această șansă sunt convins că cei care vor veni după mine vor avea la dispoziție un oraș peste care doar să asfalteze, să pună flori și să facă frumos.
- Aveți programată o dezbatere publică privind regenerarea urbană în mai multe zone ale orașului…
Avem trei planuri urbanistice zonale în dezbatere publică și facem pentru prima dată dezbateri publice. Nu e prima dată de când sunt eu primar în municipiul Tulcea sau de când sunt eu primar când fac dezbatere publică, însă este prima dată când în municipiul Tulcea sunt invitați oamenii să dezbată din 2020 încoace. Lucru pe care nu l-a făcut nimeni înainte, nici măcar Consiliul Județean atunci când a proiectat faleza. Așa că așteptăm oamenii, care vor fi la început sceptici, nu vor avea destule idei poate, dar sunt convins că le vom analiza pe cele mai bune.
De fapt, ne dorim să obținem finanțări pentru proiectele de regenerare urbană, și atunci ne dorim ca spațiile înguste, spațiile mici, care caracterizează practic municipiul Tulcea, care moștenește o infrastructură orientală, să poată fi deschise. Pentru că noi nu vom putea niciodată să ne imaginăm că vom avea străzi largi, locuri de parcare, spații verzi atât timp cât trăim înghesuiți. Și atunci, propunem aceste reconfigurări ale zonei Pieței Civice, pentru că presupune inclusiv str. Babadag, str. Isaccei, str. Păcii, a zonei Isaccei, zona Casa Sindicatelor și a pieței de acolo. Le propunem într-o altă variantă, mult mai generoasă, cu parcări subterane sau semisubterane, cu spații verzi, cu piste pentru biciclete, cu schimbarea străzilor peste care stau acum mașinile și nu au loc, prin lărgirea lor, cu posibilitatea exproprierii de către primărie a unor construcții mai mult sau mai puțin legale.
- Veți avea un oraș smart, cum se spune…
Sper că va fi, nu știu dacă voi fi eu primar atunci, dar acolo tindem, așa e firesc.
- Așadar, este o chestiune de transparență decizională a unei municipalități ca locuitorii orașului să fie consultați cu privire la noile investiții…
Avem în fiecare lună întâlniri ale arhitectului cu cetățenii. Consider că principala problemă a orașului este faptul că nu s-a dezvoltat urbanistic armonios și atunci eu încerc să rup măcar o za dintr-un lanț al corupției, care a făcut ca în locul spațiilor verzi dintre blocuri să apară alte blocuri. Care a făcut ca în zonele verzi sau în zonele de case să apară niște construcții megalitice, care nu au făcut altceva decât să urâțească orașul și să-l sufoce.
Și, mai mult, au avut de suferit toate instalațiile. Și de apă și de canalizare și de gaz. Pentru că atâta timp cât s-a făcut totul pe repede înainte, pe foarte multe șpăgi și cu concursul tuturor autorităților care există în țara asta – pentru că este imposibil ca doar primăria să fie vinovată, când găsești un bloc cu cinci, șase, șapte, opt, zece etaje, care nu are nicio autorizație, niciun aviz, nimic, nimic – apare haosul. Așa apar și niște cetățeni păcăliți, care la notar au făcut contract de pre-cumpărare pentru apartamente într-un imobil fără nicio autorizație. Și nu poate să-mi spună nimeni că doar primarul era vinovat. Sigur a trecut și unul de la SRI pe acolo și a văzut, sigur a trecut unul de la Apele Române, unul de la Mediu sau de la Enel.
- Ați fost în situația de a demola astfel de imobile?
Am avut situații. Acolo unde am încercat să salvăm cetățenii nu am demolat.
- Pentru că oamenii dăduseră niște bani deja…
Da, chiar avem două cazuri, dar am reușit să-i punem în legalitate pentru că nu depășeau nici planul urbanistic zonal. Am dat cele mai mari amenzi din istoria municipiului, am avut zeci de mii de telefoane care mi-au zis să nu mai dau aceste amenzi, am fost și amenințat. Dar, până la urmă o viață avem cu toții și dacă eu sunt sortit ca să iau ura întregii municipalități, o voi lua.
- Acest proiect de anvergură privind regenerarea urbană, care va schimba la față întregul oraș, din ce se va finanța?
Tocmai am participat acum două săptămâni la lansarea Proiectelor Operaționale Regionale – a proiectelor de infrastructură mare, care sunt dezvoltate în Regiunea Sud-Est din care fac parte și Constanța și Tulcea. Până acum am depus proiecte pe fondurile care ne erau la dispoziție. Eu am nimerit la primărie și într-un vid al fondurilor europene. Dacă la Luncavița am lăsat proiecte în valoare de peste 12 milioane de euro, și care se execută acum acolo, aici nu am găsit. Deși Tulcea a făcut parte din mecanismul integrat ITI Delta Dunării, dar nu și-a dorit autoritatea locală să muncească și să pună lumea la treabă. Și-a dorit mai mult să facă blocuri între blocuri.
Pe Proiectele Operaționale Regionale vom depune toate aceste investiții. Chiar am obținut finanțare, de exemplu, pe PNRR, pentru foarte multe tipuri de investiții – pentru reabilitarea unui număr de aproximativ 30 de blocuri, pentru multe școli. Suntem în execuție cu multe dintre ele și pentru multe am obținut finanțare și vom semna contracte. Am avut, anul trecut, întâlniri cu toate asociațiile și am convis pe 99% dintre ele să depună proiecte, că nu e vorba despre apartamentul lor doar, ci e vorba de blocul lor întreg. Pentru că oamenii zic așa: câți bani o să dau eu? Păi, o să dau cinci mii de euro, cota de co-finanțare, pentru un apartament cu două camere.Vai, este mult! Nu e mult deloc, pentru că: o dată, dai la primărie în zece ani de zile, nu se percepe niciun fel de dobândă – poți să-i dai într-o zi sau în zece ani – și doi, nu se face doar fațada blocului, ci se face de la subsol, cu scări, cu lift.
Am prins finanțare pentru toate blocurile de pe faleză, pentru majoritatea de pe cele două artere pe care le are Tulcea: Isaccei și Babadag.
- La cât se cifrează investițiile prinse în proiectele de regenerare urbană?
Valoarea totală a proiectelor de regenerare urbană este undeva la 30 milioane euro. Noi, până acum, am obținut la primărie finanțări în valoare de 60 milioane euro din fonduri europene, din PNRR. Am obținut pentru piste pentru biciclete, pentru locuințe pentru tineri aflați în dificultate, pentru clădiri publice, avem depuse proiecte pentru centre destinate persoanelor cu dizabilități, pentru centre de permanență medicală. Și facem în continuare cereri de finanțare în așa fel încât să nu ne pară rău că nu am depus pe un anumit program din cele ce ne-au stat la dispoziție. Pentru că eu consider că doar fondurile europene ne pot scoate din haos. Eu sunt un pro-european convins, sunt un pro-NATO convins, sunt un aprig luptător împotriva celor care minimalizează faptul că noi suntem membri ai UE și NATO. Pentru că dacă minimalizam tot, acum stăteați de vorbă cu cineva din Rusia, nu cu cineva din România.
- Cum stați cu reciclarea, cu colectarea selectivă, la nivel de municipiu?
Facem eforturi, dar suntem nemulțumiți față de nivelul la care ne dorim să fim. Încercăm să ne modernizăm, am depus multe proiecte pentru a avea stații subterane de colectare a deșeurilor. Chiar vom face din bugetul propriu vreo trei acum, imediat, în primăvară, pentru a vedea și reacția cetățenilor la ele. Ne-am mai dotat cu niște utilaje. Avem însă spațiile mici și trebuie să facem spații mari pentru a crea cetățeanului, mașinilor posibilitatea de a colecta selectiv. Dar nu se poate peste tot, pentru că suntem într-o zonă cu vestigii. Nu asta e soluția neapărat, pentru că noi putem să colectăm și fără aceste stații subterane, dar măcar nu mai apar la lumină gunoaiele. Amenda nu este un mijloc de coerciție, trebuie pus pe accentul pe educație. Eu sunt un mare susținător al transformării amenzii neplătite în muncă în folosul comunității, și, dacă nu este făcută această muncă, în detenție. Așa cum era până în 2004. Altfel, cei care vandalizează sau aruncă gunoiul pe jos înțeleg că nu li se întâmplă nimic.
- Construiți un Gravity Park…
Da, și îmi pare rău că nu l-am făcut mai devreme, pentru că am licitat de două ori și nu s-a prezentat nimeni. O dată s-au prezentat două societăți, dar au avut ofertele neconforme, acum licităm a treia oară. Este un proiect destul de mare. Sper ca de această dată să aibă ofertele conforme, astfel încât la anul să începem lucrările, care vor dura undeva la șapte-opt luni. Ar fi un parc pentru tinerii care iubesc sporturile extreme, pe care vrem să-l facem tot în interiorul orașului. Nu am vrut să fiu ca primarii ăia care au făcut parcuri la o sută de kilometri și sunt pline de bălării. Dacă îi duci așa departe nu se mai duce nimeni acolo.
- Va fi amplasat lângă lacul Ciuperca…
Da, și sunt niște soluții tehnice mai speciale, este vorba și despre o colină pe care vrem să o punem în valoare. Dacă vom avea un câștigător vom face un lucru foarte, foarte frumos și atunci copiii, tinerii pasionați de astfel de sporturi, vor fi mulțumiți.
- Vreți să faceți și un parc fotovoltaic?
Depunem proiect prin PNRR. Politica green europeană va defini următorii ani, deși eu cred că va intra la concurență cu politica anti-catastrofelor aduse de schimbările climatice. Adică cred că Europa va da mulți bani în viitor pentru reparații. Și dacă nu învățăm să fim mai protectori cu mediul înconjurător, s-ar putea ca în timpul vieții noastre să suportăm grav consecințele și din păcate și copiii noștri.
- Cu ce gânduri încheiați anul și ce vă propuneți pentru 2023?
Vreau să îmi fie sănătoasă familia și toți cei pe care îi cunosc. Asta din punct de vedere al lucrurilor personale. Și dacă mă ajută Dumnezeu să fiu și eu sănătos, să nu înnebunesc sau să nu mă îmbolnăvesc, atunci voi mai munci în următorii doi ani mult mai mult decât am făcut-o până acum.
Sper ca la anul să reușesc să intru și cu proiectele pe care și le doresc oamenii. Adică, cele pe care le vedeți dumneavostră acum sunt aproape de finalitate. Cel de apă și canalizare din zona centrală e în proporție de 95% gata. Sunt supărați oamenii că nu asfaltez acum, dar eu am mai trecut prin fazele astea de multe ori și vreau să las să treacă iarna, completăm unde este nevoie, dar nu vreau să se lase asfaltul. Iar la proiectul de ape pluviale am ajuns undeva la 70% și avem trei proiecte la care avem și autorizația de construire și bani în cont și tot, pentru asfaltarea principalelor artere: Babadag, Isaccei, înlocuirea pietrei cubice de pe alte artere – Mahmudiei și Eternității, repunerea unei alte pietre cubice, ca zonă de promenadă, pentru strada Gloriei. Astfel, oamenii vor putea, în sfârșit, să-și vadă visul cu ochii, de a avea în zona lor o șosea cum trebuie. Iar pentru zonele unde s-a extins haotic municipiul, unde oamenii iubesc apa și canalizarea pentru că nu o au, vom începe să le punem apă și canalizare.
2 Comments