Anul acesta s-au împlinit 140 de ani de la nașterea poetului Panait Cerna. Biblioteca Județeană Tulcea, care poartă numele poetului filozof, a organizat o serie de manifestări dedicate evenimentului.
Pe 25 septembrie, data la care s-a născut, poetul a fost sărbătorit la casa memorială din comuna Cerna alături de oficialități și invitați din alte județe. După slujba de pomenire au luat cuvântul primarul comunei Cerna, Petre Șopu, managerul bibliotecii, dr. Ligia Dima, Carmen Simionescu – Asociația „Celisea” și alți invitați. Festivitățile s-au încheiat într-o notă de voie bună. Participanții s-au delectat cu spectacolul artistic oferit de tinerii Asociației „Altona” din Cerna.
Sărbătorit la Tulcea și Brăila
Manifestările omagiale au inclus și lansarea, la sala Amfiteatru a Liceului Teoretic „ Panait Cerna” din Brăila, a volumului „140 de ani de la nașterea poetului-filosof Panait Cerna”. Cu acest prilej a fost dezvelită placheta comemorativă care îl reprezintă pe Panait Cerna, liceenii și profesorii de la liceul ce-i poartă numele, aducând astfel un omagiu cunoscutului poet, filosof, jurnalist, critic literar și traducător.
În cadrul manifestărilor organizate de Biblioteca Județeană Tulcea, au fost evocate aspecte ale vieții poetului, printre care participarea sa la Societatea „Avântul” din Brăila, crâmpeie din perioada grea, plină de lipsuri materiale, a studiilor de la Berlin și Leipzig, dar și relația cu oamenii de cultură din țară, în special poeți și scriitori. Prin luările de cuvânt, participanții au zugrăvit tabloul acelor timpuri, cu o Dobroge abia alipită la Patria Mamă, în 1877, după aproape 400 de ani de stăpânire turcă, prin prisma anului nașterii poetului, la 1881. Pentru înțelegerea cuprinderii și importanței poeziei lui Panait Cerna, a fost stabilit contextul acelor vremuri și efortul imens al populației de a se integra cultural după lunga ocupație otomană. Un document aparte adus în discuție, relevant pentru evocarea personalității complexe a poetului, a fost teza sa de doctorat în filozofie, „Lirica de idei”, pentru care a primit calificativul Magna cum laude, și care dezvăluie o parte din gândirea filozofică a poetului.
A debutat la 16 ani
Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, s-a născut pe 25 septembrie 1881 în Cerna, județul Tulcea. Scriitorul a fost un poet intimist, romantic și tradiționalist, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător. Vorbitor nativ al limbii bulgare, Cerna a scris cu toate acestea în limba română și a dezvoltat un stil tradiționalist, care a fost legat de clasicism și neoclasicism.
Debutul său literar a avut loc la 16 ani, pe 24 august 1897, în revista „Foaia interesantă”, cu poezia „Trecut”.
În extremitatea vestică a județului Tulcea se află localitatea Cerna. Aici, în mijlocul satului, se află Casa memorială „Panait Cerna”. Bine păstrată, acoperită cu olane, case are trei camere în care vizitatorii pot cunoaște mai bine viața și activitatea literară a poetului. Materialul expozițional cuprinde fotocopii după actele de stare civilă, după revistele și ziarele la care a colaborat și numeroase ediții ale operei poetului.
Nu și-a cunoscut tatăl
Tatăl poetului, Panait Stanciof, venise din Bulgaria și era învățător la școala primară. Era un om cult, harnic și provenea dintr-o familie înstărită cu numeroase figuri de ofițeri, pictori, profesori. Printre școlari se afla și Maria Tașcu, o elevă bună la învățătură. Când fata a împlinit 14 ani, învățătorul a cerut-o, de la părinți, în căsătorie. S-au mutat în casa pe care și-o cumpărase (actuala casă memorială) dar, după trei luni, acesta a decedat. Maria Stanciof, rămasă văduvă și însărcinată, se întoarce în casa părintească, iar după câteva luni se recăsătorește cu Naum Costea, agricultor și cojocar. La naștere, băiatul primește numele Panait, în memoria tatălui său. Copilăria și-o petrece în sat, bucurându-se de dragostea părinților și a fraților. Totuși familia creștea, iar traiul era greu. Băiatul frecventează școala primară din sat, fiind un elev harnic și silitor. Mama și tatăl vitreg, oameni fără cultură, dar inimoși, trec peste problemele materiale și îl duc la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, pe care îl frecventează din 1893 sub numele Panait Stanciof. Colegii își aduc aminte că avea o comportare civilizată, citea mult, fiind pasionat de literatura germană și franceză. Era muncitor, ambițios, inteligent, învăța foarte bine. Pentru că era foarte sărac își câștiga de timpuriu existența prin muncă.
Prieten cu I.L. Caragiale
Licențiat al Universității din București, Cerna și-a terminat studiile în Imperiul German – denumirea Germaniei pe atunci. Acolo a frecventat Universitatea din Berlin și pe cea din Leipzig, împrietenindu-se cu dramaturgul autoexilat Ion Luca Caragiale și criticul literar Paul Zarifopol. Cerna a murit la vârsta de 32 de ani, după o lungă luptă cu tuberculoza. O parte dintre poezii vădesc preocupările sale intelectuale, iar multe altele au ca temă dragostea.
Iată câteva versuri din poezia „Pârâul și floarea”:
Părâului se tânguieşte-o floare:
“Ce blând erai în vremuri mai senine!
Purtai în unde numai dezmierdare.
Plecată peste valurile-ţi line
Aveam tăria pururi lângă mine,
Iar noaptea-mi coborai şi-o stea pe-aproape.
Vorbind mereu de cer, de paradisuri,
Îmi strecurai în suflet foc şi visuri
Şi mă lăsai cu umede pleoape.
Şi mă plecam robită dezmierdării,
Mireasma mea o dăruiam suflării,
Şi zi cu zi te-aveam mai drag, blajine.
Căci steaua mea trăia numai prin tine
Şi tu-mi trezeai viaţa fără nume
Nelămuritul zbor spre altă lume.”
2 Comments