„Această clădire este o cutie goală, care pentru mine nu reprezintă nimic.”
Ultimele certuri care au avut loc în interiorul colectivului balerinilor constănțeni și nerespectarea unor doleanțe mai vechi, legate de munca ilustrului său tată, l-au determinat pe Oleg Danovski jr. să ceară retragerea numelui familiei sale din titulatura instituției constănțene de balet.
Fiul lui Oleg Danovski a trimis un memoriu Ministerului Culturii prin care își exprimă această dorință. „În anul 2008, am fost scos la pensie într-un mod impropriu (abuziv) de către conducerea de atunci (care este, în continuare, și astăzi, recte Daniela Vlădescu), fapt ce a generat un proces în urma căruia instituția a fost obligată de a-mi plăti șase luni la salariu, la care s-au adăugat daune morale. Datorită acestui fapt, în momentul în care am solicitat o relație contractuală pentru întreținerea celor două lucrări (n.r. semnate de tatăl său, coregraful Oleg Danovski) care mai rămăseseră în repertoriu, feedback-ul instituției a fost că nu este dispusă să îmi remunereze această muncă. Ținând cont că, din punct de vedere contractual, eram singurul abilitat la întreținerea celor două lucrări, am fost forțat să le retrag din motivul sus menționat. Din acest moment, a apărut întrebarea: ″dacă instituția ce poartă numele Oleg Danovski mă determină să retrag ultimele două lucrări ce purtau și acestea numele Oleg Danovski, care ar mai fi justificarea prezenței acestui nume pe frontispiciul Teatrului de Operă și Balet Constanța?‶”, se arată în memoriul înaintat de Oleg Danovski jr. Ministerului Culturii.
„Am datoria morală să apăr acest nume”
O a doua chestiune pusă în discuție în memoriu este legată de ultimele scandaluri care au adus teatrul de balet în atenția opiniei publice. Reamintim că în urmă cu o lună prim-solistul teatrului, coregraful Horațiu Cherecheș, a fost acuzat de balerini ai instituției că i-a agresat fizic și că le-ar fi condiționat apariția în spectacole de favoruri sexuale, fapt cunoscut și tolerat de șefa secției de balet, soția sa. Horațiu Cherecheș a negat atunci acuzațiile și a spus că se va adresa instanței pentru târârea numelui său într-un astfel de scandal. „Scandalul generat deja, de o bună perioadă de timp, de către familia Cherecheș, aduce un prejudiciu imens acestui nume pe care eu îl consider a fi un adevărat brand și pe care am obligația morală de a-l apăra.”, precizează în memoriu fiul renumitului Oleg Danovski.
Acțiune în instanță
În cadrul conferinței de presă susținute chiar în fața teatrului de balet pe fațada căruia încă tronează numele tatălui său, Oleg Danovski jr. a susținut că în discuțiile purtate cu un reprezentant al Ministerului Culturii situația nu a fost lămurită, pe motiv că ministerul nu are dreptul să intervină într-o astfel de chestiune, decizia aparținând conducerii instituției de cultură constănțene. Astfel, fiul lui Oleg Danovski a decis că se va adresa justiției, în perioada următoare urmând să înainteze o acțiune în instanță pentru separarea numelui familiei sale de viitorul parcurs al baletului constănțean.
Cine a fost Oleg Danovski
Cel care avea să fie supranumit „Sfinxul Slav” s-a născut în localitatea Voznesensk, Republica Rusă (azi, regiunea ucraineană Mîkolaiiv), dar avea origini germane: tatăl său, von Hildebrand, aparținea unei familii de baroni aduși de Petru cel Mare din Germania. Când bolșevicii au luat puterea prin forță, acesta a luptat ca ofițer împotriva lor, fapt care l-a determinat să o trimită pe soția sa, Juliette, la adăpost la Cernăuți. Din 1920, ea s-a angajat ca maestră de balet la Teatrul din Cernăuți, astfel încât Oleg Danovski a crescut de mic într-un mediu artistic. Inițial, a dovedit o înclinație specială pentru vioară, instrument pe care l-a studiat timp de șapte ani. Ulterior s-a dedicat dansului.
La 14 ani a ales să fugă la București cu o elevă de-a mamei sale. După o perioadă de lipsuri, în care a dormit în parcul Cișmigiu și a mâncat doar pâine și apă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Foarte curând avea să devină prim-solist, acceptând provocarea de-al înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. Remarcabila sa evoluție la premieră i-a adus supranumele de „Sfinxul Slav”. La 17 ani devenea cel mai tânăr coregraf din lume, activând o vreme la Teatrul Evreiesc, apoi s-a angajat ca solist la Opera Română din București, unde a început să monteze spectacole remarcabile. Celebrul Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra „Lacul lebedelor” – capodopera sa fiind printre cele mai bune montări cunoscute. Și-a format un ansamblu de 150 de balerini, iar în 1949 a devenit decanul Academiei de balet. A militat pentru separarea Baletului de Operă, fără succes. În cele din urmă a solicitat pensionarea de la teatrul din București, dar a fost refuzat.
Destinul l-a adus la Constanța
În 1978, în drum spre Varna, unde urma să jurizeze un festival internațional de balet, a făcut un popas la Constanța, unde s-a întâlnit cu directorul Teatrului de revistă „Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de balet a Teatrului Fantasio: „Ansamblul de balet clasic și contemporan”, inițial constituit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj, primul spectacol montat fiind „Chopiniana”. Aici, Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană: ‶Lacul lebedelor″, ″Frumoasa din pădurea adormită‶ și ‶Spărgătorul de nuci″. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor români a depășit pentru prima oară granițele țării, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanța a ajuns o tradiție care continuă și în zilele noastre. Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt: ″Spărgătorul de nuci‶, ‶Lacul lebedelor″, „Cenușăreasa”, „Giselle”, „Rapsodia de Enescu” sau „Chopiniana”. Ultimul său spectacol, creat cu puțin înainte de moarte, în 1996, a fost „Crăiasa zăpezilor”. Deși grav bolnav, Oleg Danovski a reușit să-l monteze în doar două săptămâni.
În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleșu, excepționala instituție constănțeană fondată de Oleg Danovski își câștiga în sfârșit autonomia, sub numele Teatrul de Balet „Oleg Danovski”. La 8 ani de la moartea maestrului, și în profund dezacord cu eforturile sale și aspirația ca baletul să beneficieze de o instituție de sine-stătătoare, Teatrul de Balet a fost desființat, fiind comasat cu opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcției de Cultură a Consiliului Județean Constanța. Din 2010, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” a intrat în administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
Manuela LUNGU-MOLDOVEANU
