Podul suspendat de peste Dunăre, care leagă județele Brăila și Tulcea, reprezintă cea mai mare lucrare de infrastructură din România ultimilor 30 de ani.
La sfârșitul lunii trecute a fost montat ultimul segment de tablier metalic al podului, iar luna aceasta se desfășoară operațiunea de sudare a segmentelor la poziția finală. În total, sunt 86 de segmente de tablier metalic, care formează structura suprafeței de rulare a podului. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Aceste componente au fost realizate la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galați.
Deși mai sunt câțiva pași importanți de parcurs până când podul va deveni traversabil și conectat la rețeaua de drumuri naționale, încă de când s-au aprins luminile peste Dunăre, locuitorii de pe cele două maluri și-au dat seama că trăiesc ceva unic, chiar magic. Practic, acela a fost momentul în care am realizat cu toții seama cu toții că această promisiune, făcută încă de pe vremea comunismului, va deveni realitate. Luminile podului se zăresc și din județul Brăila, dar și din localitățile tulcene. În satele nord-dobrogene, cine are casa așezată pe o coastă de deal are privilegiul să admire pe înserat luminițele bijuteriei care înfrumuseațează acum toate împrejurimile. Este un moment aparte, savurat în liniște și cu speranța într-o viață mai bună de toți cei care ocupă astfel un loc mai în față la acest spectacol de anvergură.
Golden Gate de România
Comparat cu celebrul Golden Gate din San Francisco, Podul Brăila-Smârdan este cea mai ambițioasă investiție cu fonduri europene realizată la noi în țară. Valoarea totală a proiectului este estimată la 363 milioane de euro, bani proveniți din Fondul European de Dezvoltare Regională. Lungimea totală a podului suspendat de peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Prin comparație, Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.
Dotat cu sistem de dezumidificare
Reprezentanții Ministerului Transporturilor au declarat că podul, garantat o sută de ani, va fi dotat cu sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor, ceea ce face din el o adevarată bijuterie tehnologică. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat că podul, proiectat să dureze peste o sută de ani, va fi dotat cu un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor. ″Cablurile vor fi izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv. Pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, tablierul va fi dezumidificat în interior. Anumite rigidizări longitudinale vor fi utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului. Un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menține o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp‶, a precizat Scrioșteanu.
Tablierele metalice, realizate la Șantierul Naval Brăila
Pilonii au 192 metri înălțime totală, de la partea superioară a fundației, și sunt localizați în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări și lift, accesul fiind permis din benzile de întreținere localizate pe ambele părți ale tablierului.
În paralel cu lucrările la pod, se lucrează și la drumurile de acces, în lungime totală de 23 kilometri, fără de care acesta nu va putea fi dat în folosință. Podul Brăila-Smârdan este ultimul de peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România și al treilea din Europa ca dimensiune.
Ce spun românii
Deși va mai curge apă pe Dunăre până ce va deveni funcțional, podul a adunat deja câteva recenzii pe Google. ″Urmăresc de mai bine de doi ani construcția acestui pod, amploarea lui este foarte impresionantă, aștept cu nerăbdare să fie finalizat‶, precizează un localnic. ″Chiar dacă trebuia să fie de acum 20 de ani, e bun și acum…‶, spune un altul. ″Constructorul japonez doarme cu un calendar la cap. Nu admit, teoretic, nici o întârziere. Se pare că devansează termenul contractual. Bravo lor! Pe de altă parte, firmele românesti sunt în întârziere cu drumurile de legătură, mai ales pe malul dobrogean!‶, afirmă Marcel Negru, un alt comentator.
Stație de taxare pe malul din Tulcea
Podul are trei deschideri: una principală, de 1.120 de metri și două deschideri laterale – de 489,6 metri pe malul Brăila și de 364,6 metri pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 kilometri. Lucrările auxiliare includ intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare pe malul Tulcea.
Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să fie finalizată în 2023.
În cadrul Master Planului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020-2030, care va conecta Nordul Munteniei și Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, implicit Delta Dunării.
