{"id":3471,"date":"2021-11-18T05:19:21","date_gmt":"2021-11-18T05:19:21","guid":{"rendered":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/?p=3471"},"modified":"2021-11-19T23:51:05","modified_gmt":"2021-11-19T23:51:05","slug":"au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/","title":{"rendered":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin – amurgul unei lumi"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

La poalele Mun\u021bilor M\u0103cin, \u00een inima Dobrogei, tr\u0103ie\u0219te cea mai important\u0103 comunitate de italieni din Rom\u00e2nia. Dar a\u0219ezarea care i-a g\u0103zduit \u0219i la formarea c\u0103reia au contribuit \u00een ultimul secol, \u00een mod bizar nu le poart\u0103 numele. Comuna Greci din jude\u021bul Tulcea este vestit\u0103 pentru c\u0103 se situeaz\u0103 la poalele V\u00e2rfului \u021au\u021buiatu – cea mai \u00eenalt\u0103 culme din cei mai vechi mun\u021bi ai \u021b\u0103rii – dar \u0219i pentru cea mai reprezentativ\u0103 comunitate de italieni, care au sosit pe aceste meleaguri \u00een urm\u0103 cu mai bine de o sut\u0103 de ani.<\/p>

Italienii din Greci au venit din regiunea Fiuli-Vene\u021bia-Giulia imediat dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, \u00een 1878, \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun. Pentru c\u0103 erau cioplitori \u00een piatr\u0103, iar Dobrogea avea mun\u021bi \u00eentregi de granit, au reg\u0103sit aici un adev\u0103rat P\u0103m\u00e2nt al F\u0103g\u0103duin\u021bei, pe care s-au \u0219i apucat s\u0103-l munceasc\u0103, mul\u021bi dintre ei fiind \u0219i agricultori iscusi\u021bi. Oameni harnici \u0219i pricepu\u021bi, italienii din Greci \u0219i-au croit un trai rodnic din piatr\u0103 seac\u0103. \u0218i-au ridicat case seme\u021be din piatr\u0103 \u0219i gospod\u0103rii \u00eembel\u0219ugate \u0219i nu au mai plecat. Au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cuno\u0219tin\u021bele lor cu localnicii, iar popula\u021bia autohton\u0103 i-a primit cu bra\u021bele deschise, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd unii de la al\u021bii de-a lungul timpului. \u0218i nici nu mai era drum de \u00eentoarcere \u00een \u021bara natal\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 regiunea din care veneau se confrunta pe atunci cu o s\u0103r\u0103cie lucie, dup\u0103 cum ne poveste\u0219te o italianc\u0103 get-beget, cu r\u0103d\u0103cini \u00een \u021binutul friulan, aflat la grani\u021b\u0103 cu Tirolul.<\/p>

Friulanii de la Greci<\/strong><\/p>

Otilia Battaiola-Meragiu, pre\u0219edintele comunit\u0103\u021bii italiene din Greci, este italianc\u0103 100%, dar n\u0103scut\u0103 la Br\u0103ila. \u2033Tata venea de la Rovigo, iar p\u0103rin\u021bii mamei din regiunea Friuli-Vene\u021bia-Giulia, de la Andreis \u0219i Poffabro. P\u0103rin\u021bii mamei erau friulani, iar p\u0103rin\u021bii tat\u0103lui tot italieni, dar vorbeau \u00een dialectul veneto, care se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Italienii din Greci \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lnesc, vorbesc dialectul veneto. Dialectul veneto este foarte aproape de limba italian\u0103 literar\u0103. Nou\u0103 ne vine mai u\u0219or s\u0103 ne \u00een\u021belegem cu cei care vin din Italia \u0219i vorbesc italiana literar\u0103\u2036, poveste\u0219te Otilia Battaiola-Meragiu. Pre\u0219edinta italienilor din Greci este m\u00e2ndr\u0103 de r\u0103d\u0103cinile sale, de\u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 la perfec\u021bie dialectul matern, mult mai greoi dec\u00e2t cel de pe linie patern\u0103. \u2033Dup\u0103 \u203289, italienii au c\u0103utat s\u0103 demonstreze c\u0103, de fapt, dialectul friulan este o limb\u0103 veche. De-a lungul timpului, au venit persoane din Italia care au dorit s\u0103 vad\u0103 c\u00e2\u021bi friulani mai sunt aici \u0219i dac\u0103 se mai cunoa\u0219te dialectul. Un singur italian de pe aici mai vorbe\u0219te friulana – Vals Salvatore, care acum locuie\u0219te la Tulcea. El l-a \u00eenv\u0103\u021bat pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii lui \u0219i bunicii l-au vorbit tot timpul \u00een cas\u0103\u2036, mai spune \u0219efa comunit\u0103\u021bii italiene. O rom\u00e2nc\u0103, m\u0103tu\u0219a lui Salvatore Vals, a reu\u0219it chiar s\u0103 impresioneze \u00eentreaga comunitate prin faptul c\u0103 \u0219i-a dorit \u0219i a reu\u0219it s\u0103 \u00eenve\u021be dialectul complicat al so\u021bului s\u0103u. \u2033A intrat \u00een familie, a \u00eenv\u0103\u021bat dialectul friulan \u0219i l-a vorbit p\u00e2n\u0103 la moarte. Este un dialect destul de complicat, iar acest fapt era o modalitate a adul\u021bilor de a ascunde copiilor ceea ce discutau. Dac\u0103 la mama veneau fra\u021bii \u0219i sora \u0219i discutau ceva ce nu trebuia s\u0103 auzim noi, copiii, imediat treceau pe friulan\u0103. Limba zg\u00e2rie pu\u021bin la ureche\u2036, dezv\u0103luie Otilia Battaiola. \u2033\u201dCum te cheam\u0103?\u201d \u00een italian\u0103 se spune \u201ecome ti chiami?\u201d, iar \u00een friulan\u0103 \u201ece molto sci lami?\u201d, iar \u00een loc de \u201cbuongiorno\u201d se spune \u201ebun di\u201d. Pare foarte diferit. \u00cen Italia sunt foarte mul\u021bi vorbitori de friulan\u0103, de aceea au \u0219i ob\u021binut ni\u0219te finan\u021b\u0103ri din fonduri europene prin care au vrut s\u0103 demonstreze c\u0103 friulana este o limb\u0103. \u00cen toat\u0103 zona de nord Fiuli-Vene\u021bia- Giulia se vorbe\u0219te \u00een paralel cu limba literar\u0103. Italia are foarte multe dialecte, difer\u0103 chiar de la localitate la localitate. Nu cred c\u0103 este o alt\u0103 limb\u0103 care s\u0103 aib\u0103 at\u00e2t de multe dialecte. \u0218i de la sat la sat sunt cuvinte \u0219i expresii care apar\u021bin fiec\u0103rei localit\u0103\u021bi \u00een parte.\u2036, afirm\u0103 pre\u0219edinta italienilor.\u00a0<\/p>

Corne\u0219ti-Greci, via Cataloi<\/strong><\/p>

\u00cen v\u00e2rst\u0103 de 74 de ani, pre\u0219edinta comunit\u0103\u021bii italiene \u00ee\u0219i aminte\u0219te drumul parcurs de familia sa p\u00e2n\u0103 la Greci, a\u0219a cum i l-au povestit p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii. \u2033P\u0103rin\u021bii tat\u0103lui meu au venit de la Corne\u0219ti, jude\u021bul Ia\u0219i. Acolo a existat o colonie de italieni, care au venit printr-un contract \u00eencheiat \u00eentre guvernele statelor rom\u00e2n \u0219i italian. Prin acest contract, familia bunicului lui Dimitrie Anghel – scriitorul, a vrut s\u0103 fac\u0103 o orez\u0103rie \u0219i pentru asta a avut nevoie de italieni care veneau din C\u00e2mpia Padului. Rovigo era \u00een zona respectiv\u0103, \u0219i ei aveau orez\u0103rii, erau cultivatori de orez. Din c\u00e2te se spune, cel care a vrut s\u0103 fac\u0103 investi\u021bia a pierdut \u00eentreaga suprafa\u021b\u0103 de teren la jocul de c\u0103r\u021bi. Sau, varianta cea mai plauzibil\u0103 \u0219i care se reg\u0103se\u0219te \u00een descrierile despre venirea italienilor \u00een Rom\u00e2nia, este c\u0103 rom\u00e2nul respectiv nu s-a \u021binut de promisiunea de a le face bar\u0103cile ca italienii s\u0103 poat\u0103 s\u0103 vin\u0103, s\u0103 locuiasc\u0103 \u0219i s\u0103 munceasc\u0103 acolo. Prima dat\u0103 a venit un num\u0103r mai mic de familii, pentru care fuseser\u0103 deja f\u0103cute construc\u021biile, dar venea toamna \u0219i urmau s\u0103 soseasc\u0103 \u0219i celelalte familii. Pentru c\u0103 bar\u0103cile nu au fost gata, iar terenul fusese pierdut la jocul de c\u0103r\u021bi, ca s\u0103 nu fie reziliat contractul \u0219i s\u0103 nu se pl\u0103teasc\u0103 penaliz\u0103ri, au luat decizia s\u0103 \u00eei trimit\u0103 pe italieni \u00een jude\u021bul Tulcea, la Cataloi. Acolo le-au dat 1.070 hectare de teren pe care au trebuit s\u0103 \u00eel des\u021beleneasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel redea circuitului agricol\u2036, poveste\u0219te Otilia Battaiola-Meragiu.<\/p>

Satul italian de la Iacobdeal <\/strong><\/p>

O parte dintre italienii ajun\u0219i la Greci au poposit mai \u00eent\u00e2i \u00een Turcoaia, la cariera Iacobdeal. \u2033P\u0103rin\u021bii din partea mamei au venit direct din Italia \u0219i prima dat\u0103 au venit la Iacobdeal. La carierele de piatr\u0103 erau f\u0103cute ni\u0219te baracoane (n.r. bar\u0103ci) mari, \u00een care familiile locuiau \u00eentr-o camer\u0103 sau dou\u0103. Prima dat\u0103 au venit ca sezonieri. Veneau prim\u0103vara \u0219i plecau toamna, pentru c\u0103 \u00een perioada de iarn\u0103 nu se putea lucra la carier\u0103. Mai aveau acolo o fier\u0103rie, un club \u0219i o camer\u0103 \u00een care se afla o biseric\u0103, deservit\u0103 de un preot catolic ce venea de la Br\u0103ila. Clubul era un loc de socializare. Acolo se \u00eent\u00e2lneau cu to\u021bii, \u0219i femeile \u0219i b\u0103rba\u021bii, toate familiile, joia, s\u00e2mb\u0103ta \u0219i duminica. Acolo se dansa, se discuta. B\u0103rba\u021bii jucau jocuri de societate, c\u0103r\u021bi sau biliard. Era un mic s\u0103tuc. Prima dat\u0103 au venit doar b\u0103rba\u021bii \u0219i au lucrat un sezon, din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103 t\u00e2rziu. Pe vremea aceea era destul de greu cu asigurarea traiului de zi cu zi. \u00cen Italia era s\u0103r\u0103cie. Aici au g\u0103sit front de lucru \u0219i au lucrat \u00een piatr\u0103. C\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 e de munc\u0103 nu doar pentru un singur sezon, \u0219i-au luat \u0219i familiile \u0219i s-au mutat aici. Venind dintr-o anumit\u0103 regiune, erau mai mult rude. C\u00e2nd au venit la Iacobdeal, au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 \u0219i la Greci. Carierele de aici din Greci au fost deschise de italieni.\u2036, afirm\u0103 Otilia Battaiola-Meragiu.<\/p>

\u00cencet\u0103\u021beni\u021bi \u0219i \u00eempropriet\u0103ri\u021bi la Greci<\/strong><\/p>

Dar pentru c\u0103 granitul de la Turcoaia era mai dur \u0219i se cioplea mai greu, italienii au p\u0103r\u0103sit Iacobdealul \u0219i Piatra Ro\u0219ie \u0219i s-au mutat la Greci, unde granitul era mai u\u0219or de lucrat. Au deschis carierele de piatr\u0103 \u0219i \u0219i-au a\u0219ezat bar\u0103cile tot l\u00e2ng\u0103 zonele de lucru, Morsu \u0219i Baba Rada erau dou\u0103 dintre zone. O parte \u00eens\u0103 s-au a\u0219ezat \u00een sat. \u2033\u00cen acel moment, unii dintre ei au renun\u021bat la cet\u0103\u021benia italian\u0103, pentru c\u0103 Regele Carol I i-a \u00eempropriet\u0103rit cu c\u00e2te cinci hectare de teren pe italienii care renun\u021bau la cet\u0103\u021benie. \u00cen felul acesta ei s-au dezvoltat din punct de vedere economic mult mai rapid dec\u00e2t cei care lucrau \u00een piatr\u0103. Cei care lucrau la cariere \u0219i st\u0103teau \u00een bar\u0103ci lucrau sezonier, lucrau perioada de prim\u0103var\u0103-var\u0103-toamn\u0103, iar iarna consumau ce str\u00e2ngeau, pe c\u00e2t\u0103 vreme cei care erau \u00eempropriet\u0103ri\u021bi au \u00eenceput s\u0103 se dezvolte mult mai bine dec\u00e2t ceilal\u021bi. Au putut s\u0103-\u0219i cumpere teren, atelaje \u0219i s\u0103 se dezvolte. Dup\u0103 aceea, cei c\u0103rora le-a mers mintea au luat \u00een antreprenoriat carierele \u0219i s-a creat chiar \u0219i o diferen\u021b\u0103 social\u0103. Cei care nu renun\u021baser\u0103 la cet\u0103\u021benia italian\u0103 nu aveau posibilitate s\u0103-\u0219i cumpere locuin\u021be \u0219i trebuiau s\u0103 mai stea prin bar\u0103ci. Ini\u021bial \u0219i-au cump\u0103rat locuin\u021bele pe numele celor care renun\u021baser\u0103 la cet\u0103\u021benie, deci exista o rela\u021bie de \u00eencredere. Mul\u021bi dintre italienii care lucrau la carierele de piatr\u0103 sunt stabili\u021bi \u00een zona respectiv\u0103, iar cei care au renun\u021bat la cet\u0103\u021benie sunt \u00een sat. Printre primii care s-au stabilit \u00een Rom\u00e2nia, la Greci, sunt familiile Vals – familie destul de numeroas\u0103, Sachetti, Bellotto\u2036, mai spune reprezentanta italienillor de la Greci.<\/p>

La \u00eenceput, italienii s-au c\u0103s\u0103torit \u00eentre ei, iar mai apoi au intervenit c\u0103s\u0103toriile mixte. Acela a fost momentul \u00een care s-au pus bazele rela\u021biilor de bun\u0103 convie\u021buire \u00een interiorul a\u0219ez\u0103rii rom\u00e2no-italiene. \u2033De exemplu, \u00een familiile de italieni, \u00een momentul \u00een care intra o fat\u0103 rom\u00e2nc\u0103, aceasta \u00eenv\u0103\u021ba limba, iar tinerii st\u0103teau \u00eempreun\u0103 cu socrii. Rom\u00e2nca \u00eenv\u0103\u021ba \u00a0limba ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 copiii, pentru c\u0103 \u00een cas\u0103 bunicii vorbeau \u00een dialectul veneto. \u00cen interiorul comunit\u0103\u021bii nu au existat conflicte. Nu am avut \u00een comunitate dec\u00e2t o singur\u0103 familie care s-a desp\u0103r\u021bit din to\u021bi italienii care au fost aici. A existat o rela\u021bie de bun\u0103 convie\u021buire, nu s-au denigrat unii pe al\u021bii.\u2036, a conchis Otilia Battaiola-Meragiu<\/p>

Biserica \u0219i \u0219coala italian\u0103<\/strong><\/p>

Italienii veni\u021bi la Greci nu aveau unde s\u0103-\u0219i boteze copiii \u0219i ini\u021bial mergeau la biserica ortodox\u0103. Apoi \u0219i-au construit o biseric\u0103 a lor. Au \u00eenceput-o \u00een 1904 \u0219i au terminat-o \u00een 1912. Preotul paroh se ocupa at\u00e2t de educa\u021bia religioas\u0103, dar \u0219i de cursurile de limba italian\u0103. Primul preot care a participat la construire \u0219i a slujit la biserica catolic\u0103 s-a numit Gustav M\u00fc<\/em>ller. Pentru c\u0103 se n\u0103\u0219teau din ce \u00een ce mai mul\u021bi copii italieni, a ap\u0103rut \u0219i necesitatea unei \u0219coli. Imobilul a fost edificat prin 1928, iar aici predau profesori veni\u021bi special din Italia. \u00cen partea din fa\u021b\u0103 erau clasele, iar \u00een spate locuia directorul. Profesorii erau g\u0103zdui\u021bi prin localitate. \u00cen perioada de var\u0103, elevii mergeau cu vasul \u00een excursie \u00een Italia. Dasc\u0103lii au predat p\u00e2n\u0103 \u00een pragul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. C\u00e2nd au sim\u021bit apropierea conflagra\u021biei, s-au re\u00eentors \u00een Italia.<\/p>

Granitul de Greci \u0219i cioplitorii italieni<\/strong><\/p>

Datorit\u0103 me\u0219te\u0219ugului st\u0103p\u00e2nit cu at\u00e2ta pricepere de italieni, granitul din Greci a ajuns s\u0103 fie folosit la realizarea unor mari proiecte de infrastructur\u0103, at\u00e2t din \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i din str\u0103in\u0103tate. De la cariere, piatra se c\u0103ra cu boii p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, era \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u00een \u0219lepuri \u0219i se ducea \u00een Germania. \u2033Statul german a consumat cea mai mare cantitate de piatr\u0103 din Mun\u021bii M\u0103cinului. Aproape toate contractele le-au avut cu Germania. Stadionul de la M\u00fcnchen <\/em>este f\u0103cut cu granit de la Greci, str\u0103zi din Germania sunt pavate cu piatr\u0103 de la noi\u2036, spune Otilia Battaiola-Meragiu. Ca s\u0103 poat\u0103 transporta mai mult\u0103 piatr\u0103, pentru c\u0103 era destul de anevoios cu carele, s-a construit chiar \u0219i o cale ferat\u0103. Vagonetele treceau pe strada mare, unde este situat acum centrul de informare turistic\u0103, \u0219i o luau de-a lungul coastei, pe partea din jos, travers\u00e2nd apoi c\u00e2mpul c\u0103tre Turcoaia. La \u00eenceputul exploat\u0103rii granitului doar italienii lucrau piatra. Apoi rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 s\u0103-i ajute \u0219i, \u00eencet-\u00eencet, au \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i ei secretele cioplirii \u0219i \u0219lefuirii pietrei. \u2033Sunt foarte mul\u021bi rom\u00e2ni care au deprins acest me\u0219te\u0219ug \u0219i au lucrat extraordinar de bine piatra, au devenit renumi\u021bi la fel ca \u0219i italienii. Italienii de la Greci au fost solicita\u021bi \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia. Unde era nevoie de c\u00e2te o echip\u0103 de responsabili, erau chema\u021bi italienii de la Greci. A\u0219a se face c\u0103 au lucrat la barajul Bicaz, la podul de la Giurgiu, la \u0218endreni\u2036, afirm\u0103 reprezentanta italienilor. Granit prelucrat de italienii de la Greci s-a folosit \u0219i la placarea Castelului Pele\u0219, pe timpul regelui Carol I, a Casei Poporului, la Mausoleul Eroilor sau la Palatul CFR.\u00a0<\/p>

Exploatarea granitului de la Greci a fost oprit\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bie, prin 2000-2003, c\u00e2nd Mun\u021bii M\u0103cin au fost declara\u021bi arie protejat\u0103 prin \u00eenfiin\u021barea Parcului Na\u021bional. Acum se mai scoate granit doar din carierele Turcoaia \u0219i M\u0103cin.<\/p>

Carnavalul de L\u0103sata Secului <\/strong><\/p>

Comunitatea italian\u0103 din Greci are o palet\u0103 larg\u0103 de obiceiuri \u0219i tradi\u021bii, multe dintre ele p\u0103strate de-a lungul timpului. O parte \u00eens\u0103 nu au trecut proba timpului \u0219i au disp\u0103rut dup\u0103 cei mai bine de patru zeci de ani de comunism. \u2033Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acea perioad\u0103 a fost c\u0103, la un moment dat, nu s-a mai dat voie s\u0103 se practice anumite tradi\u021bii. Spre exemplu, carnavalul. La L\u0103satul Secului, aici se f\u0103cea carnavalul ca \u0219i \u00een Italia. Se constituia un grup la nivel de comunitate, format \u00een special din femei, care-\u0219i confec\u021bionau singure costumele \u0219i mergeau din cas\u0103 \u00een cas\u0103 cu scenetele preg\u0103tite din timp\u2036, \u00ee\u0219i aminte\u0219te reprezentanta comunit\u0103\u021bii. \u00a0La italieni reg\u0103sim \u0219i originea, dar \u0219i semnifica\u021bia expresiei \u2033a-\u0219i pune cenu\u0219\u0103 \u00een cap\u2036. \u2033La noi se las\u0103 sec \u00eentotdeauna mar\u021bea, nu s\u00e2mb\u0103ta. Pentru c\u0103 prima zi din post se cheam\u0103 Miercurea Cenu\u0219ii, la slujb\u0103, \u00een biseric\u0103, preotul \u00ee\u021bi pune cenu\u0219\u0103 \u00een cap \u0219i atunci intri practic \u00een post. Este o recunoa\u0219tere a unei perioade \u00een care trebuie s\u0103 \u00eencerci s\u0103 te apropii de divinitate, s\u0103 faci fapte bune \u0219i s\u0103 ai un comportament adecvat. \u00cen seara respectiv\u0103, odat\u0103, toat\u0103 lumea se aduna \u00een spatele bisericii, \u00eentr-o sal\u0103 mare de festivit\u0103\u021bi \u00een care aveau loc diferite evenimente ale comunit\u0103\u021bii. \u00centotdeauna preotul care slujea la biseric\u0103 era \u0219i liantul comunit\u0103\u021bii. Nu existau divergen\u021be \u00eentre el \u0219i enoria\u0219i. Preotul avea datoria s\u0103 \u021bin\u0103 comunitatea legat\u0103. El \u0219tia tot ce trebuia s\u0103 \u0219tie despre fiecare familie, \u00eendruma, ajuta. Au fost preo\u021bi care petreceau \u0219i ei laolalt\u0103 cu cei din comunitate serile de s\u00e2mb\u0103t\u0103, de duminic\u0103 sau de joi. Prima dat\u0103 slujbele au fost f\u0103cute \u00een limba latin\u0103. Apoi \u00een italian\u0103 \u0219i apoi \u00een rom\u00e2n\u0103. Preotul era \u00eenso\u021bit \u00eentotdeauna de o sor\u0103. Doamna care \u00eel \u00eenso\u021bea pe preot, pe vremea mea, era pasionat\u0103 de muzic\u0103. Pe atunci aveam un cor pe cinci voci. Erau foarte mul\u021bi tineri italieni cu voci extraordinar de frumoase \u0219i c\u00e2ntam mise \u00een limba italian\u0103 sau \u00een limba latin\u0103 – c\u00e2ntece biserice\u0219ti. Ne acompania cu orga. La liceu se \u00eenv\u0103\u021ba latin\u0103, iar vara preotul \u00eei ajuta pe elevi la limba latin\u0103. Dup\u0103 orele de religie, cei care voiau s\u0103 c\u00e2nte la un instrument, \u00eenv\u0103\u021bau s\u0103 c\u00e2nte la pian sau acordeon. Se f\u0103ceau plimb\u0103ri \u00een aer liber, excursii, orient\u0103ri. \u00cen cei 40 de ani de comunism s-a interzis totul: colindele, carnavalul, toate tradi\u021biile\u2036, poveste\u0219te cu nostalgie Otilia Battaiola-Meragiu. Reprezentanta italienilor din Greci sus\u021bine c\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bie au existat \u00eencerc\u0103ri de re\u00eenviere a tradi\u021biilor, \u00eens\u0103 destul de timide.<\/p>

Santa Lucia, ocrotitoarea pietrarilor<\/strong><\/p>

La Greci se mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Lucia, care este ocrotitoarea comunit\u0103\u021bii. \u2033Santa Lucia este protectoarea ochilor. Italienii cioplitori \u00een piatr\u0103 se rugau la Sf\u00e2nta Lucia pentru c\u0103 oric\u00e2nd le putea s\u0103ri o schij\u0103 de piatr\u0103 \u00een ochi, iar ei se rugau s\u0103 \u00eei protejeze\u2036, poveste\u0219te \u0219efa comunit\u0103\u021bii italiene. Legenda Sfintei Lucia spune c\u0103 t\u00e2n\u0103ra din Siracuza a fost promis\u0103 unui t\u00e2n\u0103r nobil p\u0103g\u00e2n. Ea \u00eens\u0103 a dorit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fidel\u0103 credin\u021bei. Mama ei fiind bolnav\u0103, a mers al\u0103turi de aceasta la morm\u00e2ntul Sfintei Agatha, unde a promis c\u0103-\u0219i va dona toat\u0103 averea \u0219i c\u0103 se va dedica credin\u021bei dac\u0103 mama ei se va \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i. Ca prin minune, mama ei s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u0219it, ea a donat averea s\u0103racilor, \u00eens\u0103 a refuzat \u00een continuare s\u0103 se m\u0103rite cu nobilul p\u0103g\u00e2n. Atunci nobilul a \u00eencercat s\u0103 o ia cu for\u021ba, iar ea s-a tranformat \u00een st\u00e2nc\u0103, apoi i-au fost sco\u0219i ochii. De aceea, Sf\u00eenta Lucia apare \u00een toate reprezent\u0103rile cu o tipsie pe care-\u0219i poart\u0103 ochii. Santa Lucia este s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an pe 13 decembrie. Atunci se str\u00e2ng laolalt\u0103 to\u021bi italienii. \u00cen sat mai sunt c\u00e2teva zeci. Mul\u021bi dintre tineri au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia pentru Italia, \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun, ca \u0219i str\u0103mo\u0219ii lor veni\u021bi acum o sut\u0103 \u0219i ceva de ani \u00een \u021bar\u0103. Timpurile s-au schimbat. Dar italienii \u00eencearc\u0103 \u0219i chiar reu\u0219esc s\u0103 men\u021bin\u0103 vie tradi\u021bia de Sf\u00e2nta Lucia. Atunci, pe 13 decembrie, biserica catolic\u0103 din Greci redevine un centru na\u021bional al credin\u021bei \u0219i se umple de italieni veni\u021bi din \u00eentreaga \u021bar\u0103. Copiii italienilor din localitate, pleca\u021bi \u00een diferite locuri ale \u021b\u0103rii, revin la Greci pentru a s\u0103rb\u0103tori al\u0103turi de familiile lor. \u2033Au plecat, dar de Cr\u0103ciun, de Pa\u0219te \u0219i de Sf\u00e2nta Lucia se \u00eentorc acas\u0103, iar biserica este din nou plin\u0103\u2036, m\u0103rturise\u0219te reprezentanta comunit\u0103\u021bii. Aceste reuniuni se organizeaz\u0103 cu sprijinul Asocia\u021biei Italienilor din Rom\u00e2nia – RO.AS.IT., care sponsorizeaz\u0103 evenimentele \u0219i serbeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu italienii din Greci. Atunci localitatea redevine ceea ce a fost c\u00e2ndva – cel mai reprezentativ c\u0103min al italienilor din Rom\u00e2nia.<\/p>

\u2033Pe vremuri se organizau mese la care se m\u00e2ncau broa\u0219te, erau o delicates\u0103. Au disp\u0103rut pentru c\u0103 se adunau de pe derea cu grebla \u00een perioada de iarn\u0103. Din cauza frigului nu se puteau mi\u0219ca at\u00e2t de repede \u0219i erau prinse mult mai u\u0219or\u2036, \u00ee\u0219i aminte\u0219te z\u00e2mbind Otilia Battaiola-Meragiu. De Sf\u00e2nta Lucia se mai m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u2033pasta asciuta\u2036 – paste f\u0103cute \u00een cas\u0103, cu sos special, din carne, \u0219i cu foarte multe condimente specifice.<\/p>

Gastronomie mediteranean\u0103<\/strong><\/p>

\u2033C\u00e2nd au venit italienii, au adus cu ei \u0219i foarte multe condimente, salvia, rozmarinul, \u00een special salvia, care era nelipsit\u0103. Fiecare italian avea \u00een curte r\u0103d\u0103cina de salvie. Sau veneau \u0219i cu un fel de salat\u0103 amar\u0103 – radicchio, care se aseam\u0103n\u0103 cu cicoarea. Fiecare o cultiva \u00een gr\u0103din\u0103, este o plant\u0103 bienal\u0103, este prima salat\u0103 care cre\u0219te prim\u0103vara\u2036, afirm\u0103 \u0219efa comunit\u0103\u021bii. Una dintre cele mai vestite salate este cea cu ou\u0103 \u0219i carne de porc. \u2033De la porc luau gu\u0219a, o taiau buc\u0103\u021bele \u0219i f\u0103ceau jum\u0103ri pe care le amestecau cu radicchio, cu ou\u0103 fierte tari, cu o\u021bet \u0219i cu m\u0103m\u0103lig\u0103. M\u0103m\u0103liga trebuia coapt\u0103 bine. Dac\u0103 nu mirosea a copt, \u00eensemna c\u0103 nu era gata. Polenta (n.r. m\u0103m\u0103liga) era preg\u0103tit\u0103 timp de mai bine de o or\u0103\u2036, dezv\u0103luie Otilia Battaiola-Meragiu.<\/p>

Provenind dintr-o \u021bar\u0103 mediteranean\u0103, italienii au avut o gastronomie aparte, m\u00e2ncau foarte multe legume. Veniser\u0103 cu foarte multe soiuri de fasole, pe care le cultivau \u0219i la Greci. Fiecare soi era \u00eentrebuin\u021bat pentru un anume fel de m\u00e2ncare.<\/p>

Prelucrarea porcului era un adevarat ritual, p\u0103strat cu sfin\u021benie \u0219i \u00eemprumutat \u0219i de rom\u00e2ni. Din carnea de porc f\u0103ceau foarte multe preparate – o diversitate culinar\u0103 nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een comunitate, la rom\u00e2ni. Dup\u0103 13 decembrie, italienii constituiau mai multe echipe care mergeau din cas\u0103 \u00een cas\u0103, acolo unde era nevoie, \u0219i se ocupau de t\u0103ierea porcului. Scoteau os\u00e2nza pentru mu\u0219chiul \u021big\u0103nesc \u0219i apoi f\u0103ceau c\u00e2rna\u021bi – luganica, s\u00e2ngerete \u0219i salam f\u0103cut din cea mai bun\u0103 carne \u0219i ma\u021be de porc sau de vit\u0103. F\u0103ceau cantit\u0103\u021bi mari, care erau p\u0103strate p\u00een\u0103 vara \u0219i din care \u00ee\u0219i luau pachet la munc\u0103, \u00een carier\u0103. F\u0103ceau mujet – preparat din \u0219orici de porc fiert \u0219i dat de dou\u0103 ori prin ma\u0219ina de tocat cu toate resturile care r\u0103m\u00e2neau de la porc. Era o delicates\u0103 \u0219i era folosit pentru sarmale, tocan\u0103 de cartofi sau minestrone – ciorbe groase de legume \u0219i paste, toate asezonate cu mujet pentru un gust special. Re\u021betele au fost apoi \u00eemprumutate \u0219i de rom\u00e2ni. Iarna toate preparatele din porc se at\u00e2rnau pe ni\u0219te bare, \u0219i tot acolo se g\u0103seau \u0219i ni\u0219te c\u00e2rn\u0103ciori mici, c\u00e2te unul pentru fiecare copil al casei.<\/p>

Scarpe\u021bi, can\u021bonete \u0219i bocce<\/strong><\/p>

Femeile italience sau rom\u00e2ncele din familiile mixte erau casnice, st\u0103teau acas\u0103 \u0219i aveau grij\u0103 ca atunci c\u00e2nd venea so\u021bul de la carier\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tot ce avea nevoie: m\u00e2ncare, confort \u0219i ap\u0103 cald\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 \u0219i gospod\u0103rie, ele se ocupau \u0219i de educa\u021bia copiilor. Nu aruncau niciun obiect vestimentar, iar \u00een perioada de iarn\u0103 le refoloseau. T\u0103iau buc\u0103\u021bi din obiectele de \u00eembr\u0103c\u0103minte, a\u0219ezau c\u00e2rp\u0103 peste c\u00e2rp\u0103, iar apoi treceau fierul de c\u0103lcat pentru a le presa. Cu ajutorul unui instrument denumit \u0219carpel, decupau apoi o talp\u0103 dup\u0103 m\u0103rimea piciorului \u0219i, cu multe \u0219i m\u0103runte \u00eempuns\u0103turi de ac, f\u0103ceau scarpe\u021bi. Denumirea provine desigur din italian\u0103, de la scarpa\/ scarpetta – pantof\/ pantofior.<\/p>

Otilia Battaiola-Meragiu poveste\u0219te c\u0103 \u00een 1948 le-a fost retras\u0103 cet\u0103\u021benia italian\u0103 tuturor italienilor care nu renun\u021baser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci la cet\u0103\u021benie. \u2033Acest fapt s-a petrecut \u00een mod samavolnic. Actul acesta, al statului rom\u00e2n, nu a fost recunoscut de statul italian \u0219i atunci, \u0219i eu, dup\u0103 1989 am putut s\u0103 \u00eemi rec\u00e2\u0219tig cet\u0103\u021benia. Eu \u0219i fetele mele\u2036, poveste\u0219te reprezentanta comunit\u0103\u021bii italiene. Mai adaug\u0103 c\u0103 nu a dorit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Italia, a mers \u00een vizit\u0103, dar nu a r\u0103mas acolo. Cum nici al\u021bi italieni, care \u0219i-au constrit case de granit la Greci nu au mai vrut s\u0103 plece. Comuna, format\u0103 dintr-o singur\u0103 localitate, num\u0103r\u0103 \u00een prezent peste 5.000 de persoane. Misterul denumirii Greci a a\u0219ez\u0103rii cu cei mai mul\u021bi italieni din \u021bar\u0103 ar putea fi explicat prin prezen\u021ba \u00een zon\u0103, \u00een secolul XVIII, a negustorilor greci veni\u021bi pentru comer\u021b \u00een zona bra\u021bului vechi al Dun\u0103rii. \u00cen veacul urm\u0103tor, zona a \u00eenflorit datorit\u0103 me\u0219te\u0219ugului italienilor. Meseria lor era nou\u0103 \u0219i bine pl\u0103tit\u0103. Specific pentru localitatea Greci este c\u0103 toate casele \u0219i gardurile sunt pe funda\u021bie de piatr\u0103. Au fost f\u0103cute cu granit. \u2033Familia Vals au construit o cas\u0103 exact ca \u00een regiunea de unde veneau. Este situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 biserica italian\u0103 \u0219i \u00een ea locuiau trei familii. Por\u021biunea din mijloc este din piatr\u0103, cu pivni\u021be din piatr\u0103. Locuiau acolo doi fra\u021bi \u0219i \u00eenc\u0103 o rud\u0103\u2036, rememoreaz\u0103 reprezentanta friulanilor din Greci. La sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, aceast\u0103 cas\u0103, ca de altfel orice c\u0103min de me\u0219ter italian, r\u0103suna de can\u021bonete, se organizau seri de dans. Italienii luau toamna un butoi de vin \u0219i \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 se reuneau la c\u00e2te un me\u0219ter acas\u0103: b\u0103rba\u021bii jucau jocuri de societate, iar femeile aduceau salam, pr\u0103jituri \u0219i alte preparate italiene\u0219ti \u0219i preg\u0103teau masa. Aceste petreceri se \u021bineau iarna, c\u00e2nd nu se lucra la carier\u0103, iar familiile me\u0219terilor pietrari se reuneau acas\u0103 la c\u00e2te unul dintre ei pentru \u00eent\u00e2lnirile de socializare. C\u00e2ntau mereu c\u00e2ntecele care i-au \u00eenso\u021bit din Italia pe t\u0103r\u00e2mul rom\u00e2nesc, dansau, dicutau, iar b\u0103rba\u021bii jucau loto. La s\u0103rb\u0103tori, fetele \u00eembr\u0103cau costumul tirolez, specific \u0219i regiunii Friuli, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 se \u00eenvecineaz\u0103 cu Tirolul austriac. Ca divertisment, italienii jucau un fel de bowling cu bile de o\u021bel, jocul se numea bocce. \u2033Tot timpul \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i itaieni a existat un respect. Poate au mai existat ni\u0219te divergen\u021be din cauza fetelor, care erau pl\u0103cute \u0219i de tinerii rom\u00e2ni \u0219i de italieni, dar at\u00e2t.\u2036, a ad\u0103ugat Otilia Battaiola-Meragiu.<\/p>

Manuela LUNGU-MOLDOVEANU<\/p>

Material dat spre publicare \u0219i \u00een Revista \u2033Datina\u2036<\/p>

Fotografiile fac parte din arhiva personal\u0103 a familiei Battaiola-Meragiu<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\"1980
1980 Cariera Iacobdeal - friulani<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"1922
1922 Cariera de piatr\u0103 de la Greci<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"1930
1930 Italieni juc\u00e2nd bocce<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"1930
1930 Cariera Morsu<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"\u00cenv\u0103\u021b\u0103tori
\u00cenv\u0103\u021b\u0103tori la \u0218coala Italian\u0103 cu Pr. Michele Glasnovici<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"1950
1950 Masca\u021bi la carnaval<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Biserica
Biserica \u00een construc\u021bie<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Cioplitori
Cioplitori \u00een granit<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Fete
Fete \u00een costum tirolez<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Otilia
Otilia Battaiola-Meragiu - pre\u0219edintele comunit\u0103\u021bii italiene Greci<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Scarpe\u021bi\"
Scarpe\u021bi<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Talp\u0103
Talp\u0103 de scarpete<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Talp\u0103
Talp\u0103 de scarpete<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>
\"Talp\u0103
Talp\u0103 de scarpete \u0219i \u0219carpel<\/figcaption><\/figure><\/a><\/div>\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La poalele Mun\u021bilor M\u0103cin, \u00een inima Dobrogei, tr\u0103ie\u0219te cea mai important\u0103 comunitate de italieni din Rom\u00e2nia. Dar a\u0219ezarea care i-a g\u0103zduit \u0219i la formarea c\u0103reia<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3480,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19],"tags":[386,390,389,391,392,387,242,248,388],"class_list":["post-3471","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-laplimbare","tag-comuna-greci","tag-friulani","tag-friuli","tag-granit","tag-iacobdeal","tag-italieni","tag-judetul-tulcea","tag-muntii-macin","tag-otilia-battaiola-meragiu"],"yoast_head":"\nAu scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"La poalele Mun\u021bilor M\u0103cin, \u00een inima Dobrogei, tr\u0103ie\u0219te cea mai important\u0103 comunitate de italieni din Rom\u00e2nia. Dar a\u0219ezarea care i-a g\u0103zduit \u0219i la formarea c\u0103reia\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"SALUT DOBROGEA!\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/Salut-Dobrogea-ziar-regional-109038338217571\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-11-18T05:19:21+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2021-11-19T23:51:05+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"660\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"947\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"admin\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"admin\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"22 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\"},\"author\":{\"name\":\"admin\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/person\/bbcddc03d690946f9e40b57dd55a08fa\"},\"headline\":\"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin – amurgul unei lumi\",\"datePublished\":\"2021-11-18T05:19:21+00:00\",\"dateModified\":\"2021-11-19T23:51:05+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\"},\"wordCount\":4397,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg\",\"keywords\":[\"comuna Greci\",\"friulani\",\"Friuli\",\"granit\",\"Iacobdeal\",\"italieni\",\"jude\u021bul Tulcea\",\"Mun\u021bii M\u0103cin\",\"Otilia Battaiola-Meragiu\"],\"articleSection\":[\"La plimbare\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\",\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\",\"name\":\"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg\",\"datePublished\":\"2021-11-18T05:19:21+00:00\",\"dateModified\":\"2021-11-19T23:51:05+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg\",\"width\":660,\"height\":947,\"caption\":\"Cioplitori \u00een granit\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin – amurgul unei lumi\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/\",\"name\":\"SALUT DOBROGEA!\",\"description\":\"ziar de informare \u0219i atitudine\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization\",\"name\":\"SALUT DOBROGEA!\",\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Logo-SD_Left-Dark.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Logo-SD_Left-Dark.png\",\"width\":3978,\"height\":840,\"caption\":\"SALUT DOBROGEA!\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/Salut-Dobrogea-ziar-regional-109038338217571\"]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/person\/bbcddc03d690946f9e40b57dd55a08fa\",\"name\":\"admin\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"admin\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/salutdobrogea.ro\"],\"url\":\"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/author\/admin\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!","og_description":"La poalele Mun\u021bilor M\u0103cin, \u00een inima Dobrogei, tr\u0103ie\u0219te cea mai important\u0103 comunitate de italieni din Rom\u00e2nia. Dar a\u0219ezarea care i-a g\u0103zduit \u0219i la formarea c\u0103reia","og_url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/","og_site_name":"SALUT DOBROGEA!","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/Salut-Dobrogea-ziar-regional-109038338217571","article_published_time":"2021-11-18T05:19:21+00:00","article_modified_time":"2021-11-19T23:51:05+00:00","og_image":[{"width":660,"height":947,"url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"admin","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"admin","Timp estimat pentru citire":"22 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/"},"author":{"name":"admin","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/person\/bbcddc03d690946f9e40b57dd55a08fa"},"headline":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin – amurgul unei lumi","datePublished":"2021-11-18T05:19:21+00:00","dateModified":"2021-11-19T23:51:05+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/"},"wordCount":4397,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg","keywords":["comuna Greci","friulani","Friuli","granit","Iacobdeal","italieni","jude\u021bul Tulcea","Mun\u021bii M\u0103cin","Otilia Battaiola-Meragiu"],"articleSection":["La plimbare"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/","url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/","name":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin - amurgul unei lumi - SALUT DOBROGEA!","isPartOf":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg","datePublished":"2021-11-18T05:19:21+00:00","dateModified":"2021-11-19T23:51:05+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#primaryimage","url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg","contentUrl":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/cioplitori-in-piatra.jpg","width":660,"height":947,"caption":"Cioplitori \u00een granit"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/2021\/11\/18\/au-scris-istorie-in-granit-friulanii-de-la-poalele-muntilor-macin-amurgul-unei-lumi\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Au scris istorie \u00een granit: Friulanii de la poalele Mun\u021bilor M\u0103cin – amurgul unei lumi"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#website","url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/","name":"SALUT DOBROGEA!","description":"ziar de informare \u0219i atitudine","publisher":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#organization","name":"SALUT DOBROGEA!","url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Logo-SD_Left-Dark.png","contentUrl":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/Logo-SD_Left-Dark.png","width":3978,"height":840,"caption":"SALUT DOBROGEA!"},"image":{"@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/logo\/image\/"},"sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/Salut-Dobrogea-ziar-regional-109038338217571"]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/#\/schema\/person\/bbcddc03d690946f9e40b57dd55a08fa","name":"admin","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/46f1f00f48c1d950f263e68956bca86a82b2ae8bece37a0ffe8ce76176036613?s=96&d=mm&r=g","caption":"admin"},"sameAs":["https:\/\/salutdobrogea.ro"],"url":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/author\/admin\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3471"}],"version-history":[{"count":17,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3471\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3587,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3471\/revisions\/3587"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3480"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salutdobrogea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}