Consilierii municipali ai Constanței se întrunesc vinerea viitoare într-o nouă ședință de consiliu. Pe ordinea de zi se află nu mai puțin de 56 de proiecte de hotărâre, majoritatea inițiate de primarul Vergil Chițac, și câteva de consilierii USR. Printre propunerile care atrag atenția se află cea cu numărul 41: ″Proiect de hotărâre privind revocarea dreptului de administrare al Arhiepiscopiei Tomisului asupra imobilului-teren în suprafață de 1.734 mp situat în municipiul Constanța, zona Casa de Cultură‶.
Concret, în documentația proiectului se arată că terenul de 1.734 mp face parte din suprafața totală de 6.000 mp, situată în vecinătatea Casei de Cultură, pe care municipalitatea constănțeană a transmis-o anterior, din administrarea Primăriei Constanța, în administrarea Arhiepiscopiei Tomisulu,i în vederea construirii Catedralei ″Sfânta Treime‶ închinată memoriei eroilor martiri ai României. Este vorba, așadar, de catedrala pe care o vedem și nu e, situată în Parcul Casei de Cultură. Construcția de beton există, este ceea ce vedem prima dată în acel parc, însă catedrala este inexistentă pentru că nu a fost finalizată nici acum deși au trecut nu mai puțin de 30 de ani de la inițiativa construirii ei. În documentație se specifică faptul că terenul a fost încredințat Arhiepiscopiei, cu acest scop, prin Decizia nr. 276/22.06.1990.
1.734 mp, din 6.000 mp
Acum, în 2021, la trei decenii după acel act care a pecetluit soarta parcului de la Casa de Cultură, primarul Chițac vrea să retragă o parte din terenul oferit cu mână largă fețelor bisericești de către primarul de atunci. În 1990, la cârma orașului s-au perindat doi edili, Barbu Dănescu și Gheorghe Trandafir, însă nu se precizează care dintre ei este autorul acelui act.
″Din cei 6.000 mp pe care îi are în administrare la data prezentei Arhiepiscopia Tomisului, este necesară revocarea dreptului de administrare asupra suprafeței de 1.734 mp – reprezentând S3 (n.r. vezi proiectul de hotărâre), urmând ca Arhiepiscopia Tomisului să rămână cu drept de administrare numai pe suprafața de 4.266 mp (S1=3.906mp Catedrala Mântuirii Neamului + S2=360mp Paraclis) datorită faptului că terenul figurează în registrul spațiilor verzi ca spațiu verde și alei pietonale așa cum este evidențiat pe Planul de situație vizat spre neschimbare‶, se arată în proiectul de hotărâre. Ca o mică paranteză, după cum se vede, în proiect s-a strecurat o eroare. La întocmirea documentației, subalternii lui Vergil Chițac au încurcat Catedrala Eroilor cu Catedrala Mântuirii Neamului, probabil și din cauza faptului că în zonă, la mică distanță, se află Monumentul Eroilor Neamului, care a și inspirat, chipurile, uriașa construcție din beton.
Lucrările au fost suspendate în 2019
Revenind, ne întrebăm, retoric desigur, dacă terenul de 3.906 mp nu a fost și el odată, când nu prezenta interes pentru nimeni, un spațiu verde într-un registru prăfuit, consultat din când în când în funcție de interese.
Un lucru este clar, primarul Chițac este decis să-i smulgă Înalpreasfințitului Teodosie această mică parte de teren pentru a nu se construi pe ea și alte mici dependințe care, conform obiceiului neaoș românesc, gravitează în jurul lăcașelor de cult.
De-a lungul timpului, Arhiepiscopia a beneficiat din partea primarilor care s-au succedat la cârma orașului de mai multe autorizări pentru lucrări de construire a catedralei de la Casa de Cultură, ultima fiind emisă de fostul primar, Decebal Făgădău.
Precizăm că lucrările la catedrală au fost suspendate în 2019, când instanța a admis cererea Asociației ″Constanța Altfel‶ care a contestat autorizația de construire. ONG-ul, fondat chiar de Vergil Chițac înainte să ajungă primar, încearcă să anuleze în contencios actul care a dat undă verde construcției.
Cel care a pus piatra de temelie a lăcașului de cult în 1990 a fost Arhiepiscopul Lucian, predecesorul Înaltpreasfinţitului Teodosie. Edificiul a fost gândit ca o construcție măreață, în stilul Catedralei Sofia din Istanbul, de patru ori mai mare decât Catedrala ″Sfinții Apostoli Petru și Pavel‶ din Peninsulă, și urma să fie în top 3 cele mai mari lăcașe de cult din țară, după cele din Timișoara și Bacău, exceptând Catedrala Mântuirii Neamului de la București.
